Restul articolelor din aceasta serie le gasiti aici.

Akhenaton co-Regent

Dupa casatoria cu Nefertiti, Amenhotep III a decis sa il faca pe Amenhotep co-regentul sau. Aceasta i-a suparat pe preotii lui Amon. Conflictul dintre Amenhotep III si preoti incepuse cu 16 ani mai devreme, la casatoria sa cu regina Tiye, o israelita, fiica lui Yuya si Tuya. In timpul domniei sale, Nefertiti si-a sustinut sotul, pe Amenhotep, si era foarte des vazuta la ocazii speciale si pe toate monumentele. Insa climatul ostil care l-a invaluit pe Amenhotep la nastere a revenit dupa numirea sa ca si co-regent. Acompaniindu-l pe tatal sau la tron Amenhotep a devenit Amenhotep IV. Preotii lui Amon s-au opus acestei numiri si l-au provocat deschis pe Amenhotep.

Cand preotii lui Amon au obiectat la aceasta decizie, tanarul co-regent a raspuns construind temple noului sau zeu, Aton. El a construit trei temple pentru Aton: unul in complexul Karnak, altul la Luxor langa tarmul Nilului, si ultimul la Memphis. Amenhotep IV a sfidat preotii lui Amon neinvitandu-i la nici o festivitate de la inceputul domniei sale si, in al 4-lea an al domniei, a eliminat toate zeitatile in afara de a sa de la o festivitate. Un an mai tarziu el a mai sfidat o data traditia schimbandu-si numele in Akhenaton in onoarea noii sale zeitati. Aton era vazut ca cel care il provoaca pe Amon si vrea sa il inlocuiasca, iar statul nu voia sa intre sub dominatia lui. In acest climat tensionat, Tiye a aranjat un compromis convingandu-l pe fiul sau sa paraseasca Teba si sa construiasca o noua capitala la Amarna in Egiptul Mijlociu, pe partea de est a Nilului.

Un nou oras pentru Aton

Situatia s-a calmat dupa plecarea lui Akhenaton, cat timp Amenhotep III a condus tara din Teba. Pentru locatia noului sau oras din Amarna, Akhenaton a ales pamant care nu apartinea nici unui zeu sau zeite. Constructia a inceput in anul patru al domniei si s-a terminat in anul opt; insa el si familia sa s-au mutat din Teba in anul sase al domniei. Pe acel teren stancile desertului ieseau din rau, formand un semicerc de aproximativ 13 kilometri pe 5 kilometri. Aici Akhenaton si-a construit noua capitala, Akhetaten, adica Orizontul lui Aton, unde el si cei loiali lui erau liberi sa isi cinsteasca zeul. Mari arce, marcand limitele orasului si datand perioada construirii, au fost sculptate din stancile incojuratoare. Akhetaton era orasul capitala care avea demnitate si armonie arhitecturala. Strazile sale principale erau paralele cu Nilul, iar cea mai importanta dintre ele, Calea Regelui, conecta cele mai importante cladiri ale orasului, incluzand Casa Regelui, rezidenta privata a lui Akhenaton si a familiei sale. La sudul casei sale se afla templul privat al regelui inchinat lui Aton.

Miscare militara

Dupa moartea tatalui sau, Amenhotep III, in al 12-lea an de domnie al lui Akhenaton, el a organizat o mare sarbatoare la Amarna pentru printii straini care aduceau tribut domniei sale fara co-regent. Akhenaton si Nefertiti se pare ca au primit tribut din Siria, Palestina, Nubia si din insule mediteraneene. In acea perioada s-a hotarat regele sa interzica venerarea tuturor zeilor in Egipt – in afara de Aton, evident.

Akhenaton a dat ordine trupelor sale, instruindu-i sa inchida toate templele, sa le confiste averile si sa alunge preotiii, lasand doar templele lui Aton. Unitati au fost trimise sa stearga numele vechilor zei oriunde le-ar fi gasit scrise sau gravate. Aceste actiuni au dat nastere la noi miscari de opozitie de la cei care ii mai respinsesera autoritatea. Aceasta persecutie, care presupunea inchiderea templelor, confiscarea proprietatilor, trimiterea de artizani care sa stearga numele zeitatilor vechi din inscriptii, alungarea preotimii si ex-comunicarea numelui lui Amon, a fost supervizata de armata. De fiecare data cand un grup de muncitori intra intr-un mormant sau templu pentru a distruge numele lui Amon era sustinut de un grup de soldati care veneau sa vada daca decretul regal era respectat fara opunere.

Insa persecutarea vechilor zei s-a dovedit a fi prea mult pentru majoritatea egiptenilor, incluzand membri ai armatei. In final, duritatea persecutiei a avut o reactie intre soldati, care fusesera crescuti in spiritul vechilor credinte. Pana la urma, ofiterii si soldatii credeau in aceiasi zei al caror nume regele ordonase sa le distruga; ei se rugau in aceleasi temple pe care erau obligati sa le inchida. Un conflict a inceput intre rege si armata sa. Horemheb, Pa-Ramses si Seti au planuit o lovitura militara impotriva regelui si au ordonat trupelor lor din nord si din sud sa se miste catre Amarna. Cand armata si carele au ajuns la hotarele Amarna, Aye a sfatuit regele sa abdice de la tronul sau si sa il lase pe fiul sau in loc, Tutankhaten, pentru a salva dinastia si a evita un razboi civil. Akhenaton a fost de acord sa abdice si a parasit Amarna cu Pa-Nehesy, Marele Preot al lui Aton, precum si urmat de cativa dintre credinciosi, pentru a trai in exil in regiunea numita Sarabit El-Khadem din sudul Sinaiului. Cand Tutankhaten a preluat tronul si-a schimbat numele in Tutankhamon pentru a multumi preotimea. Nu a renuntat insa la religia atonista a tatalui sau.

Va urma pe acelasi subiect.