Posts Tagged ‘moise

20
iun.
08

Moise si Akhenaton Part 3

Sa continuam expunerea teoriei conform careia Akhenaton si Moise sunt una si aceeasi persoana istorica. Restul articolelor din aceasta serie le gasiti aici.

Intoarcerea din exil

Numele Moise provine din cuvantul egiptean Mos care inseamna copil. Dar acest cuvant are un inteles legal mult mai larg – fiul legal si mostenitorul de drept. Era pedepsit cu moartea sa pronunti numele lui Akhenaton dupa izgonirea sa, asa ca s-a stabilit un cod prin care adeptii sai sa se refere la persoana faraonului exilat. Astfel, l-au numit Mos, fiul, pentru a indica faptul ca era fiul legitim al lui Amenhotep III si mostenitorul de drept la tronul tatalui sau. Vechea limba egipteana nu avea vocale scrise, desi acestea erau pronuntate. Cuvantul scris insemnand copil sau fiu avea deci doar doua consoane, „m” si „s” si este usor de vazut cum cuvantul evreiesc Moise a fost derivat din egipteanul Mos. „S”-ul final din pronuntia evreiasca, Moses, deriva din traducerea greceasca a numelui biblic.

Dupa abdicarea sa, Akhenaton/Moise a trait cu adeptii sai in exil in sudul Sinaiului timp de 25 de ani, pe durata domniilor lui Tutankhamon, Aye si Horemheb. Aici, Akhenaton/Moise a trait printre beduinii Shasu, cu care a si format o alianta. Auzind de moartea lui Horemheb, Akhenaton/Moise a decis sa se intoarca din exilul sau in Sinai inapoi in Egipt, pentru a-si cere tronul.

In hainele sale de beduin, zdrentuite, Akhenaton/Moise a ajuns impreuna cu aliatii sai la rezidenta generalului Pa-Ramses de la hotarele orasului Zarw, locul sau de nastere, care acum devenise o inchisoare pentru adeptii lui. Pa-Ramses, deja un om batran, facea pregatirile necesare pentru incoronarea sa si era gata sa devina primul conducator al celei de-a 19-a dinastii cand a fost informat de venirea lui Akhenaton/Moise.

Akhenaton/Moise l-a provocat pe Pa-Ramses revendicand tronul. Generalul, foarte surprins, a decis sa organizeze o intalnire a oamenilor intelepti ai Egiptului ca sa il ajute sa ia o hotarare. La adunare, Akhenaton/Moise a venit cu sceptrul sau al puterii regale, pe care il luase cu el in exil, si a luat parte la ritualuri sacre pe care numai regele stia sa le faca. Cand au vazut sceptrul autoritatii regale si ritualurile lui Akhenaton/Moise, oamenii intelepti au ingenuncheat in adoratie in fata lui si l-au declarat rege de drept al Egiptului. Insa Pa-Ramses, care era conducatorul armatei, si-a folosit puterea pentru a schimba verdictul preotilor si al inteleptilor si si-a instituit dreptul de a conduce prin forta – printr-o lovitura de stat adica.

Generalul Pa-Ramses a devenit astfel Ramses I, primul faraon al dinastiei a 19-a. Akhenaton/Moise nu a mai avut alta alegere decat sa fuga din Egipt impreuna cu adeptii sai – israelitii si egiptenii care imbratisasera religia lui Aton -, incepand astfel Exodul pana in Sinai prin aria mlastinoasa de la sudul Zarw-ului si nordul Lacului Temsah, pentru ca acest drum dificil impiedica potentialele care egiptene sa ii urmareasca. Dupa un timp, Akhenaton/Moise a  mers catre nord, catre Gaza, pentru a cotropi orasul cu aliatii sai Shasu. Seti I, fiul lui Ramses, a condus o armata impotriva lui Akhenaton/Moise, a israelitilor si a Shasu, avand o victorie sangeroasa.

Este foarte probabil ca Akhenaton/Moise sa fi fost omorat de Seti I in timpul acestor miscari militare.

Cam asta ar fi un rezumat al articolului lui Ahmed Osman, pentru mai multe detalii va recomand cartea.

Concluzii

Am citit cartea, trebuie sa recunosc ca teoria pare sa se potriveasca perfect documentelor. Dar DOAR documentelor. In afara de ceva scris, neverificabil, nu prea sunt si alte metode de a sustine ideea conform careia Akhenaton si Moise sunt unul si acelasi.

Eu, si nu stiu exact de ce, inclin sa cred totusi ca ideea lui Ahmed Osman este corecta, sunt prea multe coincidente, chiar daca am putea spune ca niste documente scrise nu sunt dovezi concludente. Documentele au proveniente diferite, si totusi se potrivesc.

In aceasta serie de articole nu am inclus si teoria conspiratiei conform careia Akhenaton era un extraterestru – din cauza fizicului sau ciudat – si ca Aton era de fapt planeta de pe care venise, iar la un moment dat s-a suparat, a luat-o pe Nefertiti cu el si s-a dus acasica. Nu am inclus-o din motive personale, pentru ca nu sunt adepta ideii ca egiptenii ar fi fost condusi de extraterestrii la un moment dat in istorie. Ca au avut tangente cu rase extraterestre, poate. Dar in nici un caz nu au fost condusi de ei. E parerea mea, si oricine poate sa imi aduca argumenete pro sau contra. Nu ma supar. E democratie. 🙂

Pentru ca asa se cuvine, o sa va dau urmatorul link aici, unde Ahmed Osman si cartea lui sunt desfiintati. Situl este unul aparent foarte bine documentat si gandit, dar la articolul impotriva acestei carti nu mi s-a parut ca au facut treaba buna, din cauza ca nu au precizat exact care sunt bubele. Au spus ceva de documente, ceva de niste dovezi circumstantiale, si cam atat, fara sa precizeze exact care e problema lor cu aceasta teorie.

Si pe final, va las o recreare a sitului de la el-Amarna pe computer. Foarte frumos…mi-ar fi placut sa traiesc atunci. 🙂

Reclame
19
iun.
08

Moise si Akhenaton Part 2

Restul articolelor din aceasta serie le gasiti aici.

Akhenaton co-Regent

Dupa casatoria cu Nefertiti, Amenhotep III a decis sa il faca pe Amenhotep co-regentul sau. Aceasta i-a suparat pe preotii lui Amon. Conflictul dintre Amenhotep III si preoti incepuse cu 16 ani mai devreme, la casatoria sa cu regina Tiye, o israelita, fiica lui Yuya si Tuya. In timpul domniei sale, Nefertiti si-a sustinut sotul, pe Amenhotep, si era foarte des vazuta la ocazii speciale si pe toate monumentele. Insa climatul ostil care l-a invaluit pe Amenhotep la nastere a revenit dupa numirea sa ca si co-regent. Acompaniindu-l pe tatal sau la tron Amenhotep a devenit Amenhotep IV. Preotii lui Amon s-au opus acestei numiri si l-au provocat deschis pe Amenhotep.

Cand preotii lui Amon au obiectat la aceasta decizie, tanarul co-regent a raspuns construind temple noului sau zeu, Aton. El a construit trei temple pentru Aton: unul in complexul Karnak, altul la Luxor langa tarmul Nilului, si ultimul la Memphis. Amenhotep IV a sfidat preotii lui Amon neinvitandu-i la nici o festivitate de la inceputul domniei sale si, in al 4-lea an al domniei, a eliminat toate zeitatile in afara de a sa de la o festivitate. Un an mai tarziu el a mai sfidat o data traditia schimbandu-si numele in Akhenaton in onoarea noii sale zeitati. Aton era vazut ca cel care il provoaca pe Amon si vrea sa il inlocuiasca, iar statul nu voia sa intre sub dominatia lui. In acest climat tensionat, Tiye a aranjat un compromis convingandu-l pe fiul sau sa paraseasca Teba si sa construiasca o noua capitala la Amarna in Egiptul Mijlociu, pe partea de est a Nilului.

Un nou oras pentru Aton

Situatia s-a calmat dupa plecarea lui Akhenaton, cat timp Amenhotep III a condus tara din Teba. Pentru locatia noului sau oras din Amarna, Akhenaton a ales pamant care nu apartinea nici unui zeu sau zeite. Constructia a inceput in anul patru al domniei si s-a terminat in anul opt; insa el si familia sa s-au mutat din Teba in anul sase al domniei. Pe acel teren stancile desertului ieseau din rau, formand un semicerc de aproximativ 13 kilometri pe 5 kilometri. Aici Akhenaton si-a construit noua capitala, Akhetaten, adica Orizontul lui Aton, unde el si cei loiali lui erau liberi sa isi cinsteasca zeul. Mari arce, marcand limitele orasului si datand perioada construirii, au fost sculptate din stancile incojuratoare. Akhetaton era orasul capitala care avea demnitate si armonie arhitecturala. Strazile sale principale erau paralele cu Nilul, iar cea mai importanta dintre ele, Calea Regelui, conecta cele mai importante cladiri ale orasului, incluzand Casa Regelui, rezidenta privata a lui Akhenaton si a familiei sale. La sudul casei sale se afla templul privat al regelui inchinat lui Aton.

Miscare militara

Dupa moartea tatalui sau, Amenhotep III, in al 12-lea an de domnie al lui Akhenaton, el a organizat o mare sarbatoare la Amarna pentru printii straini care aduceau tribut domniei sale fara co-regent. Akhenaton si Nefertiti se pare ca au primit tribut din Siria, Palestina, Nubia si din insule mediteraneene. In acea perioada s-a hotarat regele sa interzica venerarea tuturor zeilor in Egipt – in afara de Aton, evident.

Akhenaton a dat ordine trupelor sale, instruindu-i sa inchida toate templele, sa le confiste averile si sa alunge preotiii, lasand doar templele lui Aton. Unitati au fost trimise sa stearga numele vechilor zei oriunde le-ar fi gasit scrise sau gravate. Aceste actiuni au dat nastere la noi miscari de opozitie de la cei care ii mai respinsesera autoritatea. Aceasta persecutie, care presupunea inchiderea templelor, confiscarea proprietatilor, trimiterea de artizani care sa stearga numele zeitatilor vechi din inscriptii, alungarea preotimii si ex-comunicarea numelui lui Amon, a fost supervizata de armata. De fiecare data cand un grup de muncitori intra intr-un mormant sau templu pentru a distruge numele lui Amon era sustinut de un grup de soldati care veneau sa vada daca decretul regal era respectat fara opunere.

Insa persecutarea vechilor zei s-a dovedit a fi prea mult pentru majoritatea egiptenilor, incluzand membri ai armatei. In final, duritatea persecutiei a avut o reactie intre soldati, care fusesera crescuti in spiritul vechilor credinte. Pana la urma, ofiterii si soldatii credeau in aceiasi zei al caror nume regele ordonase sa le distruga; ei se rugau in aceleasi temple pe care erau obligati sa le inchida. Un conflict a inceput intre rege si armata sa. Horemheb, Pa-Ramses si Seti au planuit o lovitura militara impotriva regelui si au ordonat trupelor lor din nord si din sud sa se miste catre Amarna. Cand armata si carele au ajuns la hotarele Amarna, Aye a sfatuit regele sa abdice de la tronul sau si sa il lase pe fiul sau in loc, Tutankhaten, pentru a salva dinastia si a evita un razboi civil. Akhenaton a fost de acord sa abdice si a parasit Amarna cu Pa-Nehesy, Marele Preot al lui Aton, precum si urmat de cativa dintre credinciosi, pentru a trai in exil in regiunea numita Sarabit El-Khadem din sudul Sinaiului. Cand Tutankhaten a preluat tronul si-a schimbat numele in Tutankhamon pentru a multumi preotimea. Nu a renuntat insa la religia atonista a tatalui sau.

Va urma pe acelasi subiect.

18
iun.
08

Moise si Akhenaton Part 1

ATENTIE Articolul de mai jos nu este scris de mine, ci de Ahmed Osman. Pentru mai multe detalii, consultati cartea sa pe acelasi subiect. Articolul este mult scurtat pentru usurinta cititorului. Si tradus, evident. Nu l-am gasit decat in varianta englezeasca, desi cartea sa o am in romana.

Restul articolelor din serie le gasiti aici.

Primul monoteist

Akhenaton este cel mai misterios si interesant dintre faraonii egipteni. El a creat o revolutie in religie, filozofie si arta care a rezultat in introducerea primei religii monoteiste cunoscuta in istorie. Sigmund Freud, tatal psihoanalizei, a fost primul care a sugerat o conexiune intre Moise si Akhenaton. In ultima sa carte, „Moise si monoteismul”, publicata in 1939, Freud a afirmat ca Moise era un oficial de la curtea lui Akhenaton si un sustinator al religiei lui Aton. Dupa moartea lui Akhenaton, Moise a ales tribul israelit care traia la est de delta Nilului ca sa devina poporul sau ales, i-a scos din Egipt in Exod, si le-a insuflat principiile religiei lui Akhenaton. Cand arheologii moderni au intalnit potretul ciudat al lui Akhenaton in ruinele Tell el-Amarna in mijlocul secolului al XIX-lea, nu erau siguri cum sa il catalogheze. Unii au crezut ca era o femeie deghizata in rege. La inceputul secolului XX, cand orasul Amarna fusese excavat si mai multe se stiau despre el si familia lui, Akhenaton a devenit un punct de atractie pentru egiptologi, care l-au vazut ca pe un umanist vizionar, dar si ca pe primul monoteist.

In incercarea mea de a verifica teoria lui Freud examinand descoperiri arheologice recente, am ajuns la concluzia ca Moise era insusi Akhenaton. Fiul lui Amenhotep III si al regineri Tiye (fiica lui Yuya, pe care l-am identificat ca fiind patriarhul Iosef), Akhenaton avea un tata egiptean si o mama israelita. Yuya fusese numit de Thutmosis IV ca Stapan al Cailor Regelui si Deputat al Cavaleriei Regale. Cand a urcat pe tron, conform traditiei, Amenhotep III s-a insurat cu sora sa Sitamun, care era doar un copil de trei ani atunci. Insa in anul al doilea al domniei sale, Amenhotep a decis sa se insoare si cu fata lui Yuya, Tiye, fata pe care o iubea, si facut-o Marea sa Sotie Regala (conform obiceiurilor egiptene regele putea sa se insoare cu cate femei dorea, dar regina, ai carui copii ii vor urma la tron, trebuia sa fie sora lui). Ca si cadou de nunta, Amenhotep i-a dat lui Tiye fortareata Zarw, in aria moderna Kantara din Sinaiul de nord, capitala pamantului Goshen, mentionat in Biblie ca aria in care israelitii traiau in Egipt. Aici el a construit un palat de vara pentru ea.

Nasterea lui Moise

Amenhotep, care a devenit mai tarziu cunoscut ca Akhenaton si Moise, a fost nascut in anul al 12-lea de domnie al tatalui sau Amenhotep III, 1394 i.Hr, in palatul regal de vara din Zarw. Adica aceeasi locatie in care s-a nascut si Moise. Dar contrar povestilor din Biblie, Moise a fost nascut inauntrul palatului regal. Mama sa, regina Tiye, mai avea un fiu, Tuthmosis, care a murit cu putin timp inainte de nasterea lui Amenhotep. Tuthmosis fusese educat si antrenat la rezidenta regala din Memphis inainte sa dispara in mod misterios – se crede ca a fost rapit si asasinat de preotii lui Amon. Temandu-se pentru siguranta lui, Tiye si-a trimis fiul, pe Amenhotep, pe rau catre casa tatalui sau israelit din afara Zarw (aceasta este originea bebelusului biblic descoperit pe rau).

Motivul pentru ostilitatea preotilor fata de tanarul print era faptul ca Tiye, mama lui, o israelita, nu era mostenitoarea legitima la tron. Deci nu ar fi putut fi acceptata ca si consoarta zeului Amon. Daca fiul lui Tiye ar fi luat tronul, aceasta ar fi fost vazuta ca o noua dinastie de regi care nu apartineau lui Amon. In primii sai ani, mama sa l-a tinut pe Amenhotep departe de rezidentele regale de la Memphis si Teba. El si-a petrecut copilatia la marginea orasului Zarw, ingrijit de sotia fratelui mai mic al reginei, generalul Aye. Mai tarziu, Amenhotep sa mutat la Heliopolis, la nord de Cairo, pentru a primi educatie sub supervizarea lui Anen, preotul lui Ra, care era fratele mai mare al lui Tiye.

Tanarul Amenhotep a aparut prima data in capitala Teba cand avea 16 ani. Acolo a intalnit-o pe Nefertiti, sora sa vitrega, fiica lui Sitamun, si s-a indragostit de ea. Tiye, mama sa, a incurajat aceasta relatie, realizand ca o casatorie cu Nefertiti, mostenitoarea, ar fi fost singurul mod ca el sa isi castige dreptul la tron.

Va urma, pe acelasi subiect.




Add to Technorati Favorites

RSS Pauza de cafea

Ganduri trecute

Ne-am mai plimbat pe

Reclame