Posts Tagged ‘shopping

20
iun.
08

Grasimi trans, dieta, canadienii si obezitatea

In fiecare dupa amiaza si in fiecare weekend majoritatea canadienilor – sau a celor din Calgary cel putin – ies sa faca miscare. Terenurile de tenis din cartiere sunt pline, pe trotuar alearga lumea, copiii joaca fotbal… Exemplu de oameni cu educatie sanatoasa… Si totusi… in Canada sunt putini oameni slabi. Pai daca fac miscare de ce sunt totusi grasuti?

La ei mancarea contine foarte putine grasimi trans, responsabile pentru o miriada de probleme, spun ei. La noi nu prea s-a auzit de chestia asta, asa ca va pun in tema – mai detaliat -. Sa va fac un discurs de sanatate 🙂 . Desi o dieta sanatoasa nu e chiar punctul meu forte:

Problema

Dovezi stiintifice au aratat ca aceste grasimi trans pot creste riscul de boli ale inimii, cancer, duc la obezitate si cate si mai cate. Poti reduce aceste riscuri daca alegi mancare mai sanatoasa, cu putina grasime trans sau deloc.

Informatii despre grasimi

Grasimile sunt o parte importanta dintr-o dieta sanatoasa pentru ca ne dau acizi grasi esentiali si energie – calorii -. De asemenea ne ajuta corpul sa absoarba vitaminele A, D si E.

Grasimile si uleiurile sunt compuse in mare parte din acizi grasi. Exista patru mari tipuri de acizi grasi. Majoritatea grasimilor si uleiurilor contin o combinatie a tuturor patru, dar aceste amestecuri au in general o proportie mai  mare dintr-un anumit acid gras.

-> Tipuri de acizi grasi

Acizi grasi polinesaturati – multe uleiuri vegetale (uleiul de soia, porumb sau floarea soarelui), peste gras (somon, hering, pastrav), uleiuri de peste, seminte de floarea soarelui si anumite alune (alune de padure);

Acizi grasi monosaturati – uleiul de masline, de canepa, uleiul de floarea soarelui nerafinat, avocado si anumite alune;

Acizi grasi saturati – uleurile de cocos si palmier, grasimile de origine animala (porc si vita), unt, branza si alte lactate;

Acizi grasi trans – Sunt gasiti in mod natural in anumite mancaruri (produse lactate, vita si miel). De asemenea, mici cantitati de grasimi trans se formeaza in timpul rafinarii uleiurilor vegetale (uleiul de canepa si de soia). Grasimile trans se mai creeaza si cand producatorii folosesc un proces numit „hidrogenare partiala”. Acest proces transforma uleiul lichid intr-o forma semi-solida (margarina).

Produsele facute cu grasimi sau uleiuri cu o proportie mare de grasimi saturate sau trans au o durata mai mare de viata decat celelalte produse. Grasimile saturate si trans au de asemenea un rol in producerea texturilor si aromelor multor dintre produsele de patiserie si snacksuri. De exemplu, grasimile saturate si trans dau foietajelor acea proprietate de „a se topi in gura”.

Principalele surse de grasime trans

Majoritatea grasimilor trans provin din margarina, mancaruri prajite (si pre-prajite, gen cartofi inghetati) si produse de patiserie facute cu uleiuri sau grasimi partial hidrogenate. Aceste produse includ biscuiti, prajiturele, gogosi, foietaje, briose, croissante, snacksuri, cartofi prajiti si prajeli cu pesmet. De asemenea, grasimea trans este prezenta in lactate, vita si miel, precum si in uleiuri rafinate.

Gata, am terminat discursul. Daca vreti sa mai cititi pe marginea subiectului, atunci incercati aici – are si putina chimie, pentru cei care se pricep – sau aici – un articol pe intelesul tuturor, scris cu exemple clare.

Eu inteleg riscurile. Problema e ca in general mancarurile fara grasime trans nu au nici un fel de gust. Eu m-am obisnuit sa ma uit aici, in Canada, la tabelul nutritiv sa caut ceva cu grasimi trans in cantitate mica, dar sa existe acolo. Canadienii au un adevarat fix cu problema asta si nimic nu are grasimi trans. Dar nici gust, evident. Si desi mananc putin, ador mancarea. Pentru mine e ceva crud sa ma tii numai cu mancare fara gust. Unde mai e placerea vietii? 🙂

Oricum, am mai observat ceva: in timp ce aici raionul de „Healthy Foods” nu contine grasimi trans, raionul de „Organic Foods” contine. Interesant nu? Ma intreb cum au supravietuit stramosii nostrii cu atatea substante in corp care acum se spune ca sunt nocive si ca ne omoara si ca asa si pe dincolo… Si parca imi amintesc ca bunica imi povestea ce sanatosi erau oamenii pe vremea ei…

Reclame
06
iun.
08

Despre shopping, preturi si salarii

Am promis ca astazi va povestesc si lucruri bune despre Canada…sau mai bine spus despre provincia Alberta.

Shoppingul e sufletul statului capitalist. Cand te duci la mall observi de fapt microstructura unei societati, ce se cumpara, ce se poarta, ce preturi sunt, care e gama de produse…si bineinteles, observi comportamentul oamenilor.

Nu o sa insist prea mult azi pe comportament, pentru ca nu am prea mare inspiratie momentan. Dar o sa scriu despre cateva curiozitati.

Pai…in primul rand…cum sta treaba cu mallurile in Calgary fata de Bucuresti? Bucurestiul va avea 20 de mall-uri in urmatorii 3 ani la o suprafata de 228 kmp, in timp ce Calgary are 16 mall-uri pe o suprafata de aproximativ 726 kmp. Destul de putin, huh? Si totusi se spune ca in Canada se traieste mai bine decat in Romania, oamenii au o putere de cumparare mult mai mare. Ceea ce pot sa va confirm. Si atunci de ce Bucurestiul are atat de multe mall-uri? Pai cum de ce, ca bancile dau credite…De aia! Si pentru ca Romania nu mai are clasa sociala medie, are doar oameni saraci care se umplu de credite si oameni foarte bogati care sustin financiar un numar imens de mall-uri.

Pentru ca la noi la mall – la noi in Romania, adica – gasesti asa ceva:

iar la ei gasesti asa ceva:

.

(Image credit 1&2)

E usor de reamintit ca la noi se duce lumea ca la sarbatoare la mall, mai ales doamnele si domnisoarele gatite ore indelungi inainte si impopotonate cu tot ce considera ca au ele mai frumos in dulapul cu haine. La ei lumea merge si in trening. Doar faci shopping, nu parada modei.

Acum sa vedem cum stam cu preturile. Pai…in general preturile sunt cam aceleasi, cu diferenta ca la masini si la computere – in special laptopuri – in Canada sunt sensibil mai mici pentru ceea ce se ofera. Si la cosmetice de asemenea; aici se includ si cosmeticele de firma. Singurele preturi mari aici sunt la branza. 🙂 Ei nu prea stiu sa faca branza, in afara de binecunoscutul cheddar, asa ca importa. A, si la cinema mi se par destul de mari preturile. 30 de dolari doua bilete, adica undeva la 60 RON.

Ceea ce mi se pare exagerat de mare aici sunt preturile mobilei si caselor. Plus ca ei fac casele din placi turnate…in fine…povestea caselor si materialelor o las lui ketherius ca eu nu cunosc termenii tehnici. E de ajuns sa spun ca intr-o casa de 1 milion de dolari daca te impiedici pe scari si te lovesti de un perete iesi pe partea cealalta.

Si totusi….de ce preturile sunt asemanatoare cu Romania? Asta nu o voi intelege. Mai ales daca facem comparatie intre salariul nostru minim pe economie: 500 RON, adica aproximativ 220 CAD – dolari canadieni -, adica vreo 3 RON pe ora, adica 1.5 CAD si al lor: 1600 CAD, adica aproximativ 3650 RON, adica vreo 8.60 CAD pe ora, ceea ce inseamna 20 RON la noi. WOW! Pai si cum de pasta de dinti, samponul, benzina si toate alimentarele strict necesare – in afara de branza 🙂 – au cam aceleasi preturi?

Concluzia mea este ca Romania este tara care consuma foarte mult si produce invers proportional consumului, in timp ce Canada consuma foarte mult, dar si produce foarte mult. Poate e binisor acum in Romania, economia s-a mai pus pe picioare, dar e doar un proces artificial acela prin care s-a realizat aceasta ameliorare, bazat pe credite nenumarate cu „buletinul” pentru a lua masini de spalat si telefoane mobile ultimul tip.

Poate gresesc eu si sunt prea pesimista, totusi :).




Add to Technorati Favorites

RSS Pauza de cafea

Ganduri trecute

Ne-am mai plimbat pe

Reclame