Posts Tagged ‘teorii

09
iun.
08

Manuscrisul Voynich Part 4

Celelalte articole din aceasta serie le gasiti aici.

Si a cam venit vremea sa incheiem seria articolelor despre acest manuscris cu cateva teorii contemporane despre el.

Anii 1990

Din 1991, un grup de entuziasti dintr-o multitudine de paturi sociale au abordat problema descifrarii, folosind si tehnologia de care dispunem astazi. Dupa numeroase e-mailuri intr-un grup de stiri Usenet, primul site ftp dedicat manuscrisului a fost creat de Jim Gillogly, cu un mailing list care inca exista, desi s-a mutat de cateva ori pana a reusit sa se mute la actualul sit.

Activitatile principale initiale ale acestui grup (in afara scopului suprem de a gasi o solutie a manuscrisului) a fost sa obtina acces la o copie „buna” a manuscrisului si sa continue/completeze transcrierea lui. Astfel, pe 1 iunie 2004, libraria Beinecke a publicat o copie digitala la inalta rezolutie. O gasiti aici.

Transcrieri care lipseau din dosarele Currier/D’Imperio au fost facute de grup, iar Reeds a descoperit o transcriere aproape completa facuta de grupul de studiu al lui Friedman, in Libraria si Arhiva George C. Marshall din Lexington, Virginia. Aceste date au fost introduse intr-un computer de J.Reeds si J.Guy.

In 1995, expertul harbalist in plante medievale Sergio Toresella a cercetat manuscrisul de la libraria Beinecke si a afirmat, intr-un articol despre plantele alchimice ale Evului Mediu, ca manuscrisul Voynich pare sa fie scris intr-un alfabet care se incadreaza in miscarea italiana umanista, si deci ar trebui sa fie datat in jur de 1460, si nu mult mai tarziu. El de asemenea sugereaza ca scopul cartii era sa imprezioneze clientela de inalta clasa snoaba a unui doctor.

Gordon Rugg

O solutie mai recenta a manuscrisului Voynich a fost dezvoltata de Gordon Rugg in 2003. Bazat pe analizele statistice facute la sfarsitul anilor ’90 si la inceputul secolului XXI de brazilianul Jorge Stolfi, omul de stiinta engleza a inaintat ideea ca manuscrisul Voynich a fost „generat” arbitrar prin tehnici disponibile in secolul al XVI-lea.

Solutia propusa consta in folosirea unei grile Cardan si a unor foi cu fragmente de cuvinte sau silabe. Cea mai mare problema de pana acum este faptul ca metoda nu reuseste sa redea un numar de trasaturi distinctive ale manuscrisului, printre care:

  • manuscrisul real se aliniaza legii lui Zipf si multe cuvinte sunt intalnite doar o singura data in manuscris. Folosirea grilelor Cardan nu se aliniaza acestei legi. Daca totusi ar fi posibil, ar fi necesar un numar foarte mare de grile;
  • un numar destul de mare de cuvinte din manuscris nu se potrivesc deloc modelului statistic (paradigmei) identificat de Stolfi (asa cum a prezentat Stolfi in notitele sale). Nu exista nici o explicatie pentru modul de generare al acestor cuvinte;
  • anumite litere apar doar in primele linii ale unui paragraf;
  • anumite litere apar doar la sfarsitul paragrafelor, iar statisticile obtinute de Stolfi pentru aparitia acestor litere sunt diferite de numerele manuscrisului;
  • „cuvintele cheie” au o statistica diferita fata de restul cuvintelor. De exemplu, fac abstractie de legea lui Zipf. Insa cuvintele in sine se aliniaza la paradigma standard de constructie a cuvintelor.

Alte neajunsuri includ:

  • tabelele care au fost oferite publicului pana acum contin doar fragmente de cuvinte care ar putea duce la formarea de cuvinte deja existente in manuscris, dar nu exista vreo ordine prestabilita in fragmente si nici un alt sistem care explica organizarea tabelelor;
  • nu este inca demonstrat faptul ca este usor de creat textul manuscrisului in acest mod. In orice caz, ilustratiile manuscrisului nu ar fi putut fi facute rapid.

In concluzie, teoria lui Gordon Rugg nu poate fi verificata, deci nici nu poate fi acceptata.

Cam acestea ar fi teoriile cat de cat serioase din zilele noastre…Desi eu am citit mult mai multe idei si cred ca descifrez ceva mai mult decat s-a oferit publicului larg. Ramane de vazut daca vreodata se va oferi o traducere completa a acestui manuscris care inclin sa cred ca nu este o farsa, ci intr-adevar un manuscris cu date pretioase. 🙂 Ar fi stupid ca totul sa fie o farsa si sa nu fi fost descoperita o data cu atatea manuscrise-falsuri din perioada Evului Mediu. Daca celelalte au putut fi demonstrate ca farse, acesta de ce nu poate fi?

Reclame
04
iun.
08

Craniile de cristal – mit sau teoria conspiratiei? Part 2

Celelalte articole din aceasta serie le gasiti aici.

Vom continua astazi cu descoperirile oamenilor de stiinta despre craniul Mitchell-Hedges, cateva teorii in ceea ce priveste aceste cranii si daca nu lungesc prea mult articolul, si cateva idei despre noul film Indiana Jones care face referire la cele 13 cranii. Daca nu am loc, atunci intr-un articol viitor voi discuta si despre asta.

Craniul Mitchell-Hedges examinat

Primul care a examinat ciudatul craniu a fost criticul de arta Frank Dorland. Dupa o investigatie amanuntita, a descoperit ca acest craniu are un sistem extrem de complicat de lentile, prisme si canale care creaza efecte optice neobisnuite. Criticul a fost uimit sa observe ca nu exista semne de prelucrare pe suprafata perfect lustruita a craniului. Nu au putut fi gasite nici macar cu un microscop. Frank Dorland a apelat la Hewlett-Packard, faimoasa compania care era specializata in oscilatoare de cristale la momentul respectiv, pentru a oferi o parere specializata asupra cristalului craniului.

Rezultatele au fost socante. Examinarea desfasurata de Hewlett-Packard in 1964 intr-un laborator special a dezvaluit ca acest craniu a fost facut cu mult inainte ca primele civilizatii sa fi aparut in partea Americii in care a fost descoperit. In plus, cristal de acea calitate superioara nu putea fi gasit in acea regiune. Descoperirea cea mai uimitoare a fost faptul ca anticul craniu cantarind 5.13 kg, cu lungimea de 203.4 mm si latimea de 125.4 a fost facut dintr-o singura bucata de cristal. Aceasta descoperire contrazice legile fizicii.

Expertii de la Hewlett Packard au analizat craniul si au descoperit ca este alcatuit diin 3 sau 4 bucati cu incheieturi. Dupa analiza amanuntita, au aflat ca mandibula inferioara a fost taiata impreuna cu craniul. Cristalul are o duritate doar putin mai mica decat cea a topazului sau a diamantului. Deci poate fi taiat doar cu diamant. Este uimitor, dar vechii amerindieni au reusit sa il taie cumva, si chiar sa faca o mandibula inferioara cu articulatii. Cineva a construit craniul dintr-un singur cristal cu atata indemanare incat pare ca nimeni nu l-a atins. Un fel de prisma a fost gasita pe partea inferioara a craniului; orice raza de lumina care cade pe ochii craniului este reflectata in acea prisma. Daca te uiti in ochii artefactului, poti vedea o intreaga camera reflectata.

Expertii Hewlett-Packard au spus ca vechiul craniu a fost facut fara a se tine cont de vreo lege sau regula a naturii si fizicii. „Chestia asta nu are cum sa existe. Cei care l-au facut nu aveau nici o idee despre cristalografie sau despre fibre optice. Au ignorat complet axa de simetrie, care se foloseste pentru a impiedica bucata de cristal sa se sparga sau sa se crape cand este procesata. Este uimitor de ciudat ca nu are nici o imperfectiune.” au afirmat ei. Nici macar in prezent nu se poate sculpta in cristal netinandu-se cont de axa de simetrie, chiar daca se folosesc laserul sau alte metode de taiere high-tech. Indiferent de cat de incredibil pare sa fie totul, totusi craniul este expus la Muzeul Amerindienilor.

In concluzie, ipoteza cea mai buna a lui Dorland privind modul de realizare al craniului a fost ca munca bruta a fost facuta cu diamante, iar detaliile au fost meticulos realizate cu o solutie de nisip de silicon si apa. Munca istovitoare – presupunand ca se putea realiza craniul prin aceasta metoda – ar fi durat 300 de ani pentru a putea fi realizata.

Teorii (mai mult sau mai putin credibile pentru neverosimili)

Dupa o analiza parapsihologica si stiintifica amanuntita, urmatoarele teorii au fost propuse in ceea ce priveste craniile de cristal:

Se crede ca aceste cranii sunt un fel de computer capabil sa inregistreze energii si vibratii care apar in prezenta lor. Craniul poate cateodata (fara un model prestabilit) sa reproduca intamplari ale caror martore au fost (precum si oameni cu care au avut contact). Ceea ce inseamna ca e probabil sa contina istoria lumii. Asa cum computerele noastre moderne pot primi si trimite informatii catre alte computere din toata lumea (prin internet de exemplu), asa pot si craniile de cristal sa isi trimita informatii unul altuia.

Se crede, in concordanta cu vechile legende, ca aceste cranii pot si folosite si pentru vindecare. Ele au jucat un rol important in multe vechi culturi in care craniul era vazut ca si Capul Zeului.

De asemenea s-a spus ca anticele cranii au o legatura stransa cu fiinte extraterestre care ori au adus aceste cranii pe Terra intr-un scop necunoscut sau au incercat sa ne invete tehnicile de construire a lor. S-a sugerat ca imaginile holografice ce par sa semene cu OZN-uri si extraterestri care au fost observate in cristale de diferiti cercetatori sustin aceasta teorie.

Daca insa craniile nu au fost aduse de extraterestrii este firesc sa concluzionezi ca in mod evident au existat civilizatii mult mai evoluate din punct de vedere tehnic si spiritual decat a noastra astazi. Comunitatea mediumurilor a sugerat ca aceste cranii ar fi fost create in Atlantis sau Lemuria, sau ca aceste cranii ar fi putut sa fie cranii umane care au fost transformate in cristal prin puterea mintii.

O alta teorie sustine ca acest cranii sunt legate de oamenii care traiesc pe Terra. Conform acestei teorii destul de noi, 12 cranii de cristal contin informatia genetica a 12 arhetipuri de triburi ale Pamantului, iar al 13-lea craniu reprezinta familia acestor arhetipuri.

Daca aceste cranii sunt daruri ale zeilor sau un mod de comunicare cu ei, sau daca au fost facute de civilizatii mult mai avansate decat a noastra ramane de descoperit. Din moment ce imagini holografice ce prezinta OZN-uri si extraterestrii au fost inregistrate in timpul investigatiilor, poate ca ni se va revela si adevarul in legatura cu viata in afara Pamantului.

Intre timp, investigatiile continua.

Cum iar m-am lungit destul de mult cu povestile, voi continua si maine.

Va urma




Add to Technorati Favorites

RSS Pauza de cafea

Ganduri trecute

Ne-am mai plimbat pe

Reclame